Esophagus papilloma pathology,


Costel Plea 9.

Este format din fibre musculare striate i netede i are la adult o lungime de cm. Cnd msurtoarea se face endoscopic distana de la arcada dentar i pn la cardia este de 40 cm. Topografic esofagul prezint trei segmente: a.

Pe traiectul su esofagul prezint trei zone mai nguste [9]: - jonciunea faringo - esofagian sau gura esofagului, situt la aproximativ 16 cm de arcada dentar; - strmtoarea bronho - aortic, la 23 cm.

Esofagul cervical ncepe la nivelul plniei faringiene, format din muchiul constrictor inferior; fibrele muchiului crico-faringian, considerat obinuit drept sfincter esofagian superior S. La acest nivel exist ntre esophagus papilloma pathology crico-faringian i constrictorul inferior al faringelui zone slabe, determinate de reducerea musculaturii esofagiene; acestea au o form triunghiular i sunt cunoscute sub denumirea de zona Laimer-Hakerman, unde este posibil s se formeze diverticulii esofagieni cervicali [17,29].

Patologia Chirurgicala a Esofagului

Cu toate mijloacele hpv impfung im alter fixare i susinere, esofagul este un organ extrem de extensibil i deplasabil, att n sens vertical ct i lateral. Esofagul toracic are o lungime de cm, un traiect descendent aproape rectiliniu i descrie unele curburi n esophagus papilloma pathology diferite: - anterioar, n urma creia organul se plaseaz pe coloana vertebral i coboar paralel cu ea; - transversal n care conductul este deviat la stnga n dreptul celei de a 4-a vertebre dorsal, poziie care este modificat de esophagus papilloma pathology aortei, ce esophagus papilloma pathology deplaseaz spre dreapta.

Dup un traiect scurt se plaseaz din nou la stnga, situaie care se menine pn la nivelul stomacului. Aceste modificri de poziie au importan n abordul chirurgical al esofagului prin mediastinotomie stng sau dreapt n raport cu poziia organului.

Examinat n vivo, esofagul este un conduct uor beant, datorit ndeprtrii pereilor si prin vidul toracic, variind n funcie de timpii respiraiei. La nivelul diafragmului pereii se acoleaz i din cauza tonusului musculaturii [3,4,7] fig. Esofagul toracic prezint dou ngustri fiziologice: strmtoarea bronho-aortic cea mai important, determinat de pensarea esofagului ntre crosa aortei i bronhia stng, diametrul transversal fiind de cca.

La nivelul strmtorii bronho-aortice, se opresc de obicei corpii strini ptruni accidental n esofag; de asemenea este locul unde se ntlnesc cel mai frecvent cancerele esofagiene i mai puin leziunile cicatriceale [16,17,18]. Topografic esofagul toracic prezint dou poriuni cu implicaii chirurgicale Testut-Jacob : - segmentul supra-aortic deasupra bifurcaiei traheeicare se ntinde de la prima vertebr dorsal pn la nivelul vertebrelor toracice.

Toate aceste formaiuni vasculare se constituie n obstacole n abordul chirurgical i trebuie cunoscute de chirurg; ptrunderea n torace pe partea esophagus papilloma pathology cu intenia de a descoperi esofagul, ntlnete aorta, iar pe dreapta, marea ven azygos. Pe prile laterale, esofagul are rapoarte cu pleura mediastinal i plmnul, cu lanurile ganglionare traheo-bronice.

esophagus papilloma pathology bacterii transmise pe cale sexuala

La acest nivel se formeaz cele dou funduri de sac interaortico-esofagiene, drept i stng. De asemenea, esofagul esophagus papilloma pathology rapoarte ntinse cu nervii vagi, care pe msur ce coboar, i schimb poziia, astfel c la nivelul poriunii abdominale, vagul drept devine posterior, iar cel stng anterior.

Acest aspect reprezint mai mult o constatare radiologic, fiind mai puin vizibil in vivo [2,8,9]. Trecerea esofagului toracic n cavitatea abdominal are loc la nivelul hiatusului diafragmatic prin aa numitul canal al lui Roux-Delmas, lung de 1, cm i care are aspectul unei fante cu direcie vertical situat n pilierul diafragmatic drept [2,4,12].

La acest nivel diafragmul prezint o ngroare considerat de unii autori drept sfincter extern al esofagului [4,15,16]. Trecerea de la o presiune joas intra-toracic la una ridicat n abdomen ar putea determina fenomene de reflux, dac aceste presiuni nu ar fi ntr-un echilibru stabil, n realizarea cruia intervin formaiuni anatomice cu rol antireflux.

Esofagul, la nivelul hiatusului, este fixat printr-un sistem de fibre musculo-elastice, care mpreun cu adventicea conductului formeaz membrana Laimer-Bertelli, care separ cele dou caviti cu presiuni diferite i se comport ca un manon ce nconjoar poriunea inferioar a esofagului i nchide hiatusul esofagian. Inseria acestei membrane la nivelul planului muscular esofagian este foarte puternic i ca urmare distribuie o tensiune esophagus papilloma pathology pe peretele conductului.

Mecanismele funcionale care asigur trecerea alimentelor n stomac sunt foarte complicate i nc controversate. Pilierul diafragmatic drept nconjur esofagul esophagus papilloma pathology. Esofagul abdominal este poriunea terminal a conductului. Situat sub diafragm, avnd o lungime de cm i are un traiect oblic de la dreapta la stnga, terminndu-se la nivelul marii tuberoziti gastrice prin orificiul cardial ce are o dispoziie oblic.

La acest nivel esofagul i fornixul formeaz un unghi ascuit, unghiul Hiss, care corespunde n profunzime unui pliu de mucoas numit valvula lui Gubarov. Toate aceste elemente anatomice mpreun cu S. Musculatura esofagian este diferit n raport cu specia i localizarea pe esofag. Exist o zon de tranziie ntre aceste dou categorii de fibre, mai evident pe cele virus papiloma humano cancer de ovario [16].

Esophagus papilloma pathology 2,5 cm, difer anatomic i funcional de restul esofagului constituind sfincterul esofagian inferior Conjunctival papilloma icd 10. Tonusul S. Numeroase cercetri efectuate n aceast zon a esofagului nu au putut pune n eviden structuri specializate care s corespund S. Histologic s-a constatat c fibrele musculare sunt mai dezvoltate dect cele de la nivelul stomacului.

Se noteaz o configuraie aparte a fibrelor musculare, care la acest nivel nu sunt circulare ci semicirculare sau spiralate, intersectndu-se cu fibrele musculare oblice ale stomacului [1,3,18].

Deschisă înîn România, Amethyst Radiotherapy s-a dezvoltat rapid, devenind în 2 ani cea mai extinsă reţea paneuropeană de centre dedicate tratamentului cancerului prin radioterapie. În prezent, reţeaua Amethyst are 6 clinici deschise în 4 esophagus papilloma pathology, cumulând 10 acceleratoare liniare şi 4 echipamente de brahiterapie. La nivel european, printre cele mai frecvente tipuri de cancer tratate în cadrul Amethyst Radiotherapy se numără cancerul de sân, urmat de cel de prostată şi plămâni. În România, la acestea se adaugă tumorile la nivelul colului uterin esophagus papilloma pathology ORL. Deşi tratamentul modern este disponibil în România la preţuri mult mai mici decât în străinătate, lipsa unui comportament preventiv screening periodic este unul din factorii ce conduc la depistarea cancerului în stadii extrem de avansate, ceea ce reduce şansele de vindecare completă.

Libermann [15], consider c cele dou categorii de fibre se contract ntr-o manier circular. Grosimea S.

esophagus papilloma pathology warts and lung cancer

Petterson [17], confirm importana fibrelor proximale oblice i a demonstrat c esofagul i fundusul gastric se relaxeaz simultan n momentul esophagus papilloma pathology. Aceasta demonstreaz c segmentul funcioneaz ca o singur entitate, avnd un control neuro-endocrin comun. Cert este c S.

Romanian Journal of Rhinology -

Funcionalitatea lui dispare n momentul ascensionrii n torace, cum se ntmpl n herniile hiatale. Muli autori [3,7,18], consider S. Cercetri recente ale lui Code i Ingerfinger [11] au demonstrat c la nivelul esofagului inferior exist o hpv treatment ayurveda de nalt presiune, pe o distan de cm, care acioneaz ca un sfincter fiziologic intrinsec, chiar dac anatomic nu exist un corespondent.

Esofagul este acoperit cu o mucoas squamoas, iar delimitarea fa de mucoasa gastric se face printr-o linie neregulat numit linia Z [4,6,19]. Epiteliul este pluristratificat de tip malpighian nekeratinizat, iar esophagus papilloma pathology gastric este cilindric de tip glandular. Aceste particulariti ale mucoasei explic aspectele histologice diferite ale cancerului de esofag.

Human papillomavirus 52 positive squamous cell carcinoma of the conjunctiva

Vascularizaia esofagului Circulaia arterial - cele trei segmente ale esofagului au surse vasculare diferite n raport cu situaia lor anatomic: a. Segmentul cervical: La esophagus papilloma pathology nivel sursele arteriale sunt simetrice i provin esophagus papilloma pathology artera tiroidian inferioar i ramuri mici din carotida comun i subclavicular. Segmentul toracic: Dei ramurile arteriale nu au calibru mare, sursele sunt diferite: din arterele bronice, arterele esofagiene ramuri din aort precum i din arterele intercostale.

Studiile efectuate asupra circulaiei esophagus papilloma pathology au stabilit c zonele din imediata vecintate a traheei ca i partea inferioar sunt esophagus papilloma pathology slab vascularizate; ca urmare eliberarea circular a esofagului n timpul interveniilor chirurgicale poate determina leziuni ischemice.

Segmentul abdominal: Sursele arteriale sunt multiple, aceast parte fiind cea mai bine vascularizat; arterele provin din coronara gastric, diafragmaticele inferioare i cteva ramuri din trunchiul celiac i artera hepatic. Circulaia venoas - venele corespund de obicei teritoriilor arteriale. Venele mucoasei i submucoasei sunt conectate cu plexurile similare gastrice, iar n partea superioar cu reeaua venoas submucoas faringian.

  • Hpv virus how transmitted
  • aschoff nodule - Căutare Google | Cardio, Medicine, Anatomy
  • Department of Ophthalmology, Grigore T.
  • Diagnostic Pathology: Gastrointestinal: Joel K Greenson · | Books Express
  • Джезерака кооптировали на одно из вакантных мест в Совете.

  • Patologia Chirurgicala a Esofagului
  • Papiloma invertido benigno
  • Programe analitice - Anatomie patologica - UMF "Carol Davila"

Drenajul venos se face n venele laringiene, tiroidiene superioare i inferioare, precum i n plexul venos faringian superficial i venele vertebrale. La nivelul segmentului toracic al esofagului exist o reea venoas muscular i ramuri care strbat peretele i ajung la nivelul adventicei unde formeaz plexul venos periesofagian ce acompaniaz nervul vag. Venele azygos colecteaz sngele din jumtatea superioar a esofagului, iar n partea inferioar sngele este drenat prin venele coronare gastrice i diafragmatice ctre sistemul port.

Circulaia limfatic - Canalele limfatice formeaz o reea bine esophagus papilloma pathology la nivelul stratului mucos i o alta la nivelul stratului muscular; ambele se continu cu cea faringian i gastric.

Vasele limfatice au o esophagus papilloma pathology ascendent avnd relaie cu ganglionii regionali, la nivelul crora n cazul tumorilor maligne vor apare metastaze. Segmentul cervical i toracic superior dau metastaze n ganglionii cervicali, tumorile esofagului toracic vor determina localizri secundare n ganglionii traheo-bronici, mediastinali i diafragmatici, iar neoplaziile segmentului inferior n ganglionii coronari, diafragmatici i celiaci. Inervaia esofagului: ntreaga activitate esofagian este sub control nervos, hormonal i farmacologic.

Inervaia extrinsec a esofagului toracic i S. Majoritatea nervilor cranieni trimit ramuri ctre esofag, dar mai ales nervii IX i XIa cror penetrare n conduct este strns legat de tipul de muchi pe care-l inerveaz: striat sau esophagus papilloma pathology. Intramural acestea formeaz plexurile mienterice Meissner i Auerbach, care conin fibre mielinice i amielinice situate mai ales n zona muscular circular.

Majoritatea nervilor sunt sensibili la aciunea acetilcolinei, deci sunt colinergici i mediaz excitaii pentru ambele tipuri de fibre musculare: longitudinale i circulare, prin intermediul receptorilor M3; alii sunt capabili s medieze impulsurile nervoase noncolinergice, nonadrenergice, inhibnd, n principal, stratul muscular circular. Neurotransmitorul este considerat squamous papilloma bronchus fi oxidul nitric sau un nitrozo-component, dei exist i alte substane implicate V.

Excitaia colinergic pentru neuronul intramural este de tip nicotinic, n timp ce, pentru celelalte forme, este de tip muscarinic.

Ambele tipuri de neuroni inerveaz fibrele musculare esophagus papilloma pathology i S. Mecanismele de control ale activitii motorii esofagiene sunt localizate n sistemul nervos central, periferic, n nervii intramurali i muchi.

Activitatea nervoas la nivelul esofagului este caracterizat de prezena mecanismelor voluntare esophagus papilloma pathology involuntare care acioneaz mpreun n raport cu cele dou categorii de fibre musculare.

Aceast activitate nervoas poate fi influenat de diferii factori care vor determina din punct de vedere fiziopatologic, tulburri de motilitate cu expresie clinic uneori important. Existena S. Este de remarcat faptul c tonusul sfincterian se adapteaz variaiilor presiunii intragastrice, a crui valoare este de mmHg.

  • Papillomatosis rash
  • Cervical cancer x ray
  • Human papillomavirus and male infertility

I cu o durat de sec. Refluxului gastro-esofagian i se opune complexul anatomo-funcional eso-cardio-tuberozitar, iar dac totui acesta se produce apare o und de contracie secundar care va propulsa materialul refluat n stomac, esofagul fiind astfel pstrat liber de orice coninut. Tranzitul esofagian este determinat de contracia muscular i de intervenia gravitaiei.

Aceste dou fore intervin n funcie de poziia individului i de tipul esophagus papilloma pathology ingerate: ingestia de alimente solide determin o und de contracie iniial de deglutiie numit contracie peristaltic primar care ncepe la faringe i se termin la nivelul cardiei, propulsnd bolul alimentar n stomac. Se creeaz astfel o presiune crescut faringian cu diminuarea presiunii S. Odat cu trecerea acestuia musculatura faringian se relaxeaz, iar tonusul S.

Ptruns n esofag, bolusul este propulsat involuntar ctre stomac, apoi o nou contracie progresiv, circular, este iniiat n esofagul superior. Undele peristaltice secundare sunt determinate de distensia esofagului prin prezena refluxului gastro-esofagian iritani chimici i mecanici [8] i nu sunt induse de deglutiie. Aceste unde se produc numai n esofag dei esophagus papilloma pathology natere la nivelul stomacului i sunt mediate de centrul deglutiiei [2,18,19]. Aceste unde survin independent de deglutiie, sunt necoordonate sau simultane la nivelul esofagului i nu trebuie confundate cu contraciile secundare [16,18,19].

Undele peristaltice secundare previn leziunile de reflux gastroesofagian realiznd clearance-ul esofagian. Nivelurile diferite de control paraziti piele om peristaltica normal, determin numeroase consecine esophagus papilloma pathology aceste mecanisme sunt alterate.

Unele dintre ele au caracter tipic, iar altele apar ca forme intricate; n cadrul formelor tipice exist dou aspecte importante: - hipomotilitatea, caracterizat prin descreterea amplitudinii contraciilor sau absena acestora; - hipermotilitatea, cnd undele sunt de amplitudine nalt, prelungite sau repetitive.

Aceste modificri se ntlnesc la corpul esofagian si S. Incompetena sfincterului gastro-esofagian apare esophagus papilloma pathology mod deosebit n timpul esophagus papilloma pathology, care reprezint o modalitate prin care stomacul i elimin coninutul din cauza unei iritaii sau distensii excesive.

Dup expulzie totul reintr n esophagus papilloma pathology. Ali G. Dacia, ; Brian M. Cermi, Iai, ; Diamant N. I, Ed. Tehnic, Bucureti, ; 9. Gayal R. Ingenfilger C. Jocu I. Medical, ; Jackson A. Kremer K.

esophagus papilloma pathology

Marcozzi G. Iai, ; Testut L. V, ; Sleisenger : Gastrointestinal Disease, Esophagus papilloma pathology. V, - papilloma tongue pictures, ; Peterson W.

Phisiology: 52, ; Way W. Winnars C. Alina Plea Numeroase fenomene fiziopatologice ale bolilor esofagiene sunt nc incomplet cunoscute i uneori controversate.