Compozitia chimica a bacteriilor

Partile componente ale unui cil: -corpusculul bazal compus din doua discuri la bacteriile Gram pozitive si 4 la cele Gram negative ; - articulatia sau cârligul; - filamentul helicoidal extracelular.

Au o structura proteica fimbrilinaiar particular, cei F sunt constituiti din fosfoglicoproteine.

Fiziologie Curs 3

Au urmatoarele roluri: - un surplus de vitalitate în comparatie cu bacteriile nepliate; - capacitatea de adeziune pe celule si alte substraturi; - activitate aglutinanta a globulelor rosii; - formarea de membrane la suprafata culturilor în medii lichide, consecutiv unirii germenilor si constituirii lor în mase bacteriene.

Pilii de tip F sunt determinati genetic de o plasmida sau episom numit factorul F de fertilitate sau de sex. Recent au fost descrisi pilii I care se deosebesc de pilii F prin absenta canalului axial si prin faptul ca sinteza lor este controlata genetic de o plasmida Col. Pilul F îndeplineste un rol analog unui organ copulator.

Bacteriile

Conjugarea este o forma primitiva de sexualitate singura posibila la bacterii. Pilii de tip F sunt evidentiabili la unele bacterii cu ajutorul unor bacteriogagi fara coada, numiti si fagi masculi, care au specificitate numai pentru piIul sexual.

Compozitia chimica a aceleiasi specii bacteriene poate varia proportia cantitativa dintre diferitii compusi moleculari difera în functie de sursele nutritive ale mediu­lui de dezvoltare.

În proportii relativ egale, în celula bacteriana se întâlnesc: Compusi anorganici cu molecula mica a.

Compusi organici cu diferite grade de complexitate celulara: a. Au rol plastic si energetic. Un continut mare de lipi­de contin germenii genului Mycobacteriummicoplasme sterolibacterii Gram negative intra în structura peretelui si a citoplasmei c.

Acizii nucleici - diferentiaza bacteriile de virusuri care contin un singur tip de acid nucleic. Pot fi: - proteine constitutive - în structura diferitelor componente celulare - proteine enzimatice - cu rol de biocatalizatori. Se clasifica astfel: Dupa locul de actiune în raport cu celula - exoenzime - sintetizate în celula si apoi eliminate în exterior; - endoenzime - nedifuzibile în mediu pot fi decelate în compozitia chimica a bacteriilor culturilor lizate ; sunt de sinteza, cu rol anabolic; - pot fi: - enzime solubile separate din lipazele celu­lare ; - enzime particulate, inseparabile, insolubile.

Dupa compozitia chimica a bacteriilor sintezei lor: - enzime constitutive, elaborate permanent de bacterie, indiferent de substratul pe care se dezvolta: - enzime adaptative inductibilesintetizate numai în prezenta unui anumit substrat. Aparitia acestei enzime este un fenomen de varia­tie fenotipica, substratul exercitând actiunea de derepresare a gene lor responsabile de sinteza enzimei adaptative.

Much more than documents.

Pigmentii: - substante colorate din compozitia chimica a bacteriilor bacteriilor cromogene: Staphylococcus aureus, Pseudomonas aeruginosa, Corynebacterium equi, Mycobacterium tuberculosis, specii saprofite Serratia marcescensproducatoare de vitamine spe­cii din flora ruminala sau intestinala, producatoare de antibiotice Actinomicete.

Clasificare dupa structura chimica: - pigmenti fenazinici - fluoresceina compozitia chimica a bacteriilor albastra-verde prezente la specii din genul Pseudomonas; - pigmenti carotenoizi - lutexina rosuxantina galben - Stafilococi; - pigmenti chinoinici - bacilul tuberculozei; - pigmenti antocianici - actinomicete si Streptomyces.

Dupa localizarea pigmentului si difuziunea lui în mediu: - bacterii cromofore - pigment cantonat la locul sintezei; - bacterii paracromofore - pigment în peretele ceIuIar; - bacterii cromopare - pigment eliminat sub compozitia chimica a bacteriilor unei secretii. Rolul pigmentilor - protejarea bacteriilor de Iumina ultraviolete - carotenoizii; - antagonism microbian antibiotice - piocianina; - vitamine - flavoproteina B2 - Lactobacillus delbrueckii - ftiocolul - Mycobacterium phlei.

Exigente si tipuri nutritive la bacterii A.

Uploaded by

Tipuri nutritive: - fototrof - cloroplaste pigment de natura clorofilelor cu sursa de energie-lumina fotosinteza ; - pot fi: fotoautotrofe si fotoheterotrofe, carora le sunt accesibile substante anorganice respectiv organice. Folosirea diferitelor substante nutritive este în functie de echipa­mentul enzimatic. Procesul de nutritie compozitia chimica a bacteriilor supus variatiilor: - fenotipice - fenomene de adaptare la diferite substraturi - enzime adaptative; - genotipice - fenomene privind pierderea sau dobândirea capacitatii de a metaboliza diferiti compusi chimici.

Surse nutritive - pentru bacteriile chimioheterotrofe: - sursa de carbon-glucidele si polialcoolii sursa de azot organic-aminoacizi: uree, peptone, proteine macromoleculare azot anorganic - amoniac. Cai de patrundere: - prin porii învelisului - act pasiv prin transport selectiv determinat compozitia chimica a bacteriilor diferenta de presiune os­motica si de activitatea unor enzime permeaze cu rol de sisteme de transport; - cele cu molecula mare sunt degradate de exoenzime si reduse dimeesional si structural.

Biologie: Bacterii - WinSchool

Metabolismul bacterian - Reactii catabolice - procurarea sau producerea de energie cu sau compozitia chimica a bacteriilor crearea de rezerve energetice; rezulta energie si hidrogen necesar proceselor respiratorii metabolism nergetic ; - Reactii anabolice - biosinteza constituentilor celulari, cresterea si reproducerea bacteriei; - Reactii amfibolice - servesc ambele cai ale metabolismului.

Catabolismul: descompunerea enzimatica a surselor energetice, prin mecanisme de compozitia chimica a bacteriilor - reducere, în trei faze: - Faza 1: - desfacerea macromoleculelor în unitatile lor constitutive; - se elibereaza o cantitate de energie minima.

Faza - produsii intermediari sunt degradati în cadrul ciclului aci­zilor tricarboxilici, cu eliberare maxima de energie Anabolismul Substantele preluate din mediu împreuna cu produsii compozitia chimica a bacteriilor din catabolism, sunt preluati sub forma de precursori compozitia chimica a bacteriilor introdusi în filiera reactiilor anabolice sub actiunea reactiilor biosintetizante nasterea constituentilor celulari sub determinismul codificarii genetice.

Prin aminare directa sau transaminare are loc biosinteza aminoacizilor.

Mucho más que documentos.

Metabolismul energetic Respiratia Bacteriile îsi procura energia necesara proceselor vitale printr-un sir de procese de compozitia chimica a bacteriilor si de reducere preluarea hidrogenului rezultat din diferite reactii catabolice prin intermediul unei dehidrogenaze si cedarea catre un acceptor, compozitia chimica a bacteriilor poate fi oxigenul sau o alta substanta. Tipul aerob - folosirea oxigenului ca acceptor de hidrogen.

În etapele intermediare intervin citocromii si citocromoxidazele; b. Subtipul strict aerob - bacterii carora le lipsesc enzimele necesare respiratiei anaerobe Mycobacterium tuberculosis, Bacillus species ; c.

Tipul anaerob - bacteriile care utilizeaza alt acceptor de hidrogen decât oxigenul, care poate fi un compus organic sau anorganic; d. Subtipul strict anaerob - bacterii pentru care oxigenul este toxic C.

Subtipul microaerofil - au nevoie de oxigen în proportie mica fata de cea existenta în atmosfera; f. Tipul aerob-anaerob facultativ-determinat de posibilitatea folosirii ambelor mecanisme respiratorii.

Cresterea si multiplicarea bacteriilor.