Afte in bocca papilloma virus


Chisturi, tumori benigne şi osteopatii ale oaselor maxilare Tumori maligne oro-maxilo-faciale Patologia articulaţiei temporo-mandibulare Patologia glandelor salivare Tratamentul chirurgical al anomaliilor dento-maxilare severe.

  1. Kutil hpv pada pria
  2. Compendiu de chirurgie oro-maxilo faciala vol 1I
  3. Hpv vaccine for males
  4. Для этих детей двух рас, так сильна различающихся и историей и культурой,-- название, исполненное волшебства.

  5. Compendiu de Chirurgie OMF Prof Bucur Vol II
  6. Это всего лишь очень и очень незначительная часть ответа.

  7. Он, разумеется, может возвратиться, как только сам этого захочет или же как только понадобится .

Despicături labio-maxilo-palatine Aparate şi proteze în chirurgia oro-maxilo-facială Durerea In teritoriul oro-maxilo-facial Nevralgia de trigemen Marea diversitate a structurilor histologice care intră în alcătuirea teritoriului oro-maxilo-facial implică existenţa a numeroase varietăţi cancerul de san carte, dificil de definit, clasificat şi mai afte in bocca papilloma virus diferenţiat clinic.

Definiţii Hiperplazia este afte in bocca papilloma virus dintr-o masă tisulară proliferativă, bine afte in bocca papilloma virus, care este într-o oarecare măsură autolimitantă, neavând capacitatea de creştere autonomă. Atât clinic, cât şi histopatologic, se aseamănă cu o tumoră propriu-zisă, atât prin aspectul macroscopic, cât şi prin caracterele de celularitate crescută. Apariţia şi evoluţia acestor hiperplazii poate fi în general asociată cu prezenţa unui factor stimulator, de obicei un microtraumatism cronic, leziunea putându-se remite odată cu dispariţia acestui factor.

Hipertrofia se diferenţiază de hiperplazie prin faptul că se datorează creşterii volumetrice a celulelor şi nu multiplicării acestora, având de asemenea ca rezultat o aparentă proliferare a respectivului ţesut. Hamartomul reprezintă o proliferare dismorfică a ţesutului din care derivă, care nu are capacitatea unei creşteri autonome continue, ci mai degrabă prezintă o dezvoltare paralelă cu cea a întregului organism. Distincţia dintre un hamartom şi o tumoră benignă propriu-zisă este adeseori arbitrară; în fapt, majoritatea tumorilor benigne ale sugarului şi copilului mic sunt hamartoame de dezvoltare.

Exemplele tipice de hamartoame ale părţilor moi sunt în primul rând aşa-numitele tumori vasculare hemangioamele, limfangioamele etc. Principalele caracteristici ale hamartoamelor sunt caracterul autolimitant la un moment dat al evoluţiei lor şi faptul că nu infiltrează ţesuturile adiacente.

Coriostomul este similar hamartomului, cu deosebirea că proliferarea dismorfică provine din ţesuturi care nu sunt prezente în mod obişnuit la locul de apariţie. Exemple în acest sens sunt chisturile gastrointestinale heterotopice care pot fi prezente la copii; prezenţa de structuri cartilaginoase sau osoase în parenchimul lingual condromul sau osteomul de pe faţa dorsală a limbii - extrem de rare ; prezenţa de ţesut tiroidian în baza limbii guşa linguală.

O afte in bocca papilloma virus entitate considerată coriostom este prezenţa extrem de frecventă a glandelor sebacee ectopice în special pe mucoasa jugală, aşa numitele granulaţii Fordyce. Teratomul este o tumoră propriu-zisă de dezvoltare, cu capacitatea de creştere continuă, fără a avea icd 10 code for papilloma of right upper eyelid autolimitant.

Este constituit din ţesuturi de la distanţă faţă de locul de apariţie, cu origine în toate straturile germinative. Apar cel mai afte in bocca papilloma virus la nivelul ovarului unde sunt în general benigne sau testiculului unde sunt în general maligne. De exemplu, teratomul chistic al ovarului conţine structuri variate foliculi piloşi, glande sebacee, structuri dentare sau osoase.

Teratoamele apar şi în teritoriul oro-maxilo-facial, în special la nivelul planşeului bucal chistul teratoid sau mai rar la nivelul oaselor maxilare sau în regiunea cervicală.

Tumorile benigne propriu-zise sunt proliferări dismorfice de ţesuturi, ireversibile, afte in bocca papilloma virus capacitate de creştere continuă, autonomă şi afte in bocca papilloma virus nelimitată.

Tumorile benigne au o evoluţie continuă, de cele mai multe ori lentă, stoparea acesteia putându-se face doar prin extirpare completă. Creşterea tumorală benignă se face prin împingerea ţesuturilor adiacente şi nu prin infiltrareaceste tumori neavând caracter metastazant.

Din acest motiv şi pentru nu genera confuzii, vom folosi în continuare doar termenii de tumoră benignă sau malignă, evitând termenul de neoplasm. Chistul se defineşte ca o cavitate patologică cu conţinut lichidian sau semisolid, delimitată de o membrană epitelială.

Există o controversă în literatura de specialitate dacă acestea trebuie considerate tumori cu conţinut chistic sau sunt entităţi anatomopatologice oxiurii afecteaza sarcina. Clasificare Având în vedere diversitatea entităţilor clinice şi histopatologice benigne, nu există o clasificare standardizată a acestora, fapt pentru care am încercat să le sistematizăm pe baza criteriilor definite mai sus, a localizării afte in bocca papilloma virus a ţesuturilor din care provin.

Pentru simplificare, această sistematizare va cuprinde chisturile şi respectiv tumorile benigne ale părţilor moi orale şi cervico-faciale, acestea din urmă incluzând practic toate entităţile cu aspect clinic tumoral inclusiv hiperplazii, hamartoame, coriostoame, teratoame şi tumori benigne propriu-zise.

Compendiu de Chirurgie OMF(Vol.ii)

Chisturile părţilor moi orale si cervico-faciale Sunt în general chisturi de dezvoltare, având cel mai frecvent origine embrionară, dar pot fi datorate şi transformării chistice a glandelor salivare chistul mucoid, ranulaa foliculului pilos chistul epidermoid sau glandelor sebacee chistul sebaceu.

Se datorează transformării chistice a incluziilor epiteliale restan­ te de la locul de unire a arcurilor branhiale, pe linia mediană2.

Chisturi, tumori benigne şi osteopatii ale oaselor maxilare Tumori maligne oro-maxilo-faciale

Practic din acest motiv se poate localiza oriunde pe linia mediană acolo unde structurile sunt formate prin unirea arcurilor branhiale. Localizarea tipică a chistului dermoid este în planşeul bucal, pe linia mediană; totuşi poate fi şi paramedian la acest nivel. Alteori poate apărea sub planul afte in bocca papilloma virus. Chistul dermoid se poate localiza extrem de rar la nivelul limbii, pe linia mediană, sau alteori în loja submandibulară.

simptome cancer maduva osoasa origine hpv papillomavirus

Chistul dermoid oral Fig. Chistul dermoid poate varia în dimensiuni de la câţiva milimetri până la cm. Formaţiunea chistică are creştere lentă, asimptomatică, destinde mucoasa acoperitoare nemodificată şi etalează frenul lingual, lăsând să se vadă prin transparenţă conţinutul chistic gălbui. Chistul dermoid are o consistenţă fermelastică, fiind mobil pe planurile adiacente, iar la presiune lasă godeu.

Prin creşterea sa, ajunge să deformeze planşeul bucal anterior şi să împingă limba spre în sus şi spre posterior, inducând tulburări de afte in bocca papilloma virus, fonaţie şi chiar respiraţie. Chistul dermoid care se dezvoltă sub planul m. Anatomie patologică Aşa cum sugerează şi numele, chistul dermoid conţine structuri ale dermului.

INTREABA-MA!

Membrana chistică este groasă, formată din epiteliu stratificat keratinizat, putând conţine şi anexe aberante ale pielii, cum ar fi glande sebacee sau sudoripare. Conţinutul chistic include o mare cantitate de keratină şi de multe ori sebum. Tratament Tratamentul chistului dermoid este strict chirurgical şi constă în extirparea în totalitate a acestuia, prin abord oral sau cutanat, în funcţie de localizare. Uneori, pentru formele de mari dimensiuni, este necesar abordul mixt, oral şi cutanat.

Extirparea este de multe ori dificilă, din cauza extinderii formaţiunii chistice mai ales către baza limbii, dar şi din cauza aderenţelor pe care le afte in bocca papilloma virus pe măsură ce se fibrozează parcelar, în special dacă a fost suprainfectată.

Mucocelul este 0 formatiune cu aspect chistic, frecvent Tntalnita la nivelul mucoasei orale, care se datoreaza perforarii canalului de excretie al unei glande salivare accesorii ~i patrunderii adiacente. Apare Tn urma unui traumatism acut sau unor microtraumatisme cronice ale mucoasei orale, acestea din urma fiind datorate unorticuri de mu~care a buzelor sau mucoasei jugale. Mucocelul nu este un chist Tn adevaratul sens al cuvantului, deoarece nu prezinta membrana.

Recidivele după extirparea completă sunt extrem de rare Fig. Chistul teratoid Patogenie şi aspecte clinice Chistul teratoid este un chist de dezvoltare asemănător chistului dermoid, care are însă caracteristic faptul că include întotdeauna structuri derivate din toate cele trei straturi germinative embrionare.

Apare prin transformarea chistică a unor incluzii de celule stern restante de la locul de unire a arcurilor branhiale, acestea putându-se diferenţia în cele mai diverse linii celulare3 Fig. Este o formaţiune de natură chistică, dar care conţine suficiente structuri derivate din aceste straturi embrionare cum ar fi foliculi piloşi şi fire de păr, structuri musculare, cartilaginoase, osoase sau dentareîncât poate avea aparent un caracter solid. Are aceeaşi localizare şi caractere clinice ca şi chistul dermoid, fiind adeseori dificil de diferenţiat de acesta.

anti papilloma cream pret

Un aspect caracteristic le diferenţiază totuşi: dacă chistul dermoid apare cel mai frecvent la adulţi, chistul teratoid este aproape întotdeauna congenital. Chistul teratoid aderă de cele mai multe ori de structurile învecinate, putând interesa arcul mentonier în unele situaţii.

Anatomie patologică Conţinutul chistului teratoid este complex, cu prezenţa de structuri de tip osos, dentar, muscular şi în mod cvasi-constant structuri similare pielii şi anexelor sale. De cele mai multe ori, membrana chistică este formată din epiteliu pluristratificat, dar aceasta poate fi incompletă sau poate chiar lipsi.

Tratament în situaţiile în afte in bocca papilloma virus chistul teratoid are dimensiuni importante la naştere şi obstruează căile aeriene superioare, tratamentul chirurgical are caracter de urgenţă şi asociază uneori instituirea unor metode de permeabilizare a acestora, inclusiv traheotomia neonatală.

Extirparea este relativ dificilă, având în vedere aderenţele la structurile învecinate şi necesitatea îndepărtării în totalitate a formaţiunii chistice, pentru a evita recidivele datorate unui potenţial marcat de proliferare a afte in bocca papilloma virus focarelor reziduale.

Chistul gastrointestinal heterotopic Patogenie şi aspecte clinice Sunt transformări chistice ale unor incluzii de ţesut gastrointestinal heterotopic, care pot avea localizări variate, oriunde de-a lungul tractului digestiv.

Chistul gastrointestinal heterotopic este deci un coriostom cu transformare chistică4. Localizările la nivelul cavităţii orale sunt relativ rare, putând fi întâlnite la nivelul limbii sau planşeului bucal.

afte in bocca papilloma virus penyakit hpv lelaki

Leziunea se prezintă clinic ca o masă nodulară de consistenţă fermă, situată de obicei în parenchimul lingual, pe linia mediană sau paramedian. Dacă este localizată în baza limbii, trebuie avută în vedere posibilitatea asocierii cu o guşă linguală. De asemenea, trebuie avută în vedere posibilitatea existenţei altor formaţiuni similare de-a lungul tractului digestiv, practic la orice nivel. Diagnostic diferenţial Diagnosticul diferenţial al acestor leziuni cu afte in afte in bocca papilloma virus papilloma virus la nivelul porţiunii orale a limbii sau în planşeul anterior se face cu celelalte chisturi de dezvoltare chistul dermoid, chistul teratoid şi cu cele salivare mucocel, ranulă.

De asemenea, se poate face diagnostic diferenţial cu hamartoame hemangioame sau limfangioame de mici dimensiuni localizate la acest nivel, sau cu coriostoame condroame sau osteoame ale limbii.

Pentru chisturile gastrointestinale heterotopice situate pe faţa dorsală a Iimbii, în treimea posterioară, diagnosticul diferenţial se poate face cu guşa linguală.

Compendiu de chirurgie oro-maxilo faciala vol 1I

Un alt diagnostic diferenţial este cu afte in bocca papilloma virus maligne ale limbii, cu debut nodular, mai ales cu formele de tip rabdomiosarcom. Anatomie patologică Capsula acestui chist este frecvent incompletă, din punct de vedere microscopic fiind formată din epiteliu pluristratificat şi din epiteliu gastric sau intestinal specializat.

Uneori este prezent şi un strat muscular. Tratament Abordul chirurgical este oral şi vizează extirparea formaţiunii chistice împreună cu ţesutul perilezional nemodificat clinic, având în vedere capsula incompletă.

Setări de confidențialitate

Recidivele sunt rare după excizia completă. Este tipică prezenţa de incluzii de ţesut limfoid în peretele chistic - de cele mai multe ori constituind un strat care circumscrie întregul chist. Alteori, acest strat limfoid este discontinuu sau doar sub formă de insule de ţesut. Tratament Patogenie şi aspecte clinice Este o leziune rară cu origine la nivelul structurilor limfoide ale cavităţii orale inelul lui Waldayer: amigdalele palatine, amigdalele linguale şi structurile adenoide faringienefiind localizată la acest nivel.

Afte in bocca papilloma virus deriva şi din structuri adenoide accesorii, putând afte in bocca papilloma virus la nivelul planşeului bucal, feţei ventrale a limbii, marginilor acesteia sau la nivelul vălului palatin5.

Peretele chistic prezint foliculi tiroidieni, care uneori pot suferi o transformare malign, n adenocarcinom papilar tiroidian. Intervenia chirurgical const n extirparea chistului canalului tireoglos, prin procedeul Sistrunk. Abordul este cervical, printr-o incizie orizontal disimulat ntr-un pliu natural al gtului.

Se întâlnesc la orice vârstă, dar este mai frecvent la adulţii tineri. Are o structură similară chistului branhial, dar este de dimensiuni mult afte in bocca papilloma virus mici. Se prezintă ca o formaţiune nodulară submucoasă, de dimensiuni mai mici de 1 cm, rareori depăşind 1, 5 cm. Mucoasa acoperitoare este nemodificată, iar leziunea are o culoare albicioa­ să sau gălbuie care transpare prin mucoasă; la palpare formaţiunea are consistenţă fermă şi este nedureroasă.

Leziuni similare se pot dezvolta şi la nivelul parotidei, având aspect nodular cu dimensiuni de cm. Diagnostic diferenţial Se face cu adenoamele glandelor salivare mici, dar şi cu toate formaţiunile chistice cu localizare la nivelul cavităţii orale.

Localizarea la nivelul structurilor adenoide ale inelului lui Waldayer orientează într-o oarecare măsură diagnosticul.

Anatomie patologică Aspectul histopatologic este identic chistului branhial, luând practic naştere prin transformarea chistică a incluziilor epiteliale de la acest nivel. Prezintă o membrană formată din Tratamentul chisturilor limfoepiteliale orale este chirurgical şi constă în excizia în totalitate a acestuia.

După extirparea completă, riscul de recidivă este minim. Chisturile limfoepiteliale parotidiene necesită parotidectomie superficială.

afte in bocca papilloma virus

Chistul branhial chistul limfoepitelial cervical, chistul cervical lateral Patogenie şi aspecte clinice Chisturile branhiale sunt localizate de-a lungul m.

O altă teorie susţine că este vorba de incluziuni ale unui epiteliu de tip salivar probabil din parotidă restante la nivelul unui ganglion limfatic, şi care ulterior degenerează chistic, teorie susţinută şi de prezenţa elementelor limfoide care se evidenţiază la examenul histopatologic al peretelui chistului branhial6. Chistul branhial apare în special la adolescenţi sau adulţi tineri, mai frecvent la sexul feminin. Unele studii statistice arată că două treimi dintre chisturile branhiale apar pe partea stângă, şi doar o treime pe partea dreaptă - fapt contestat de alţi autori7.

Chistul branhial are o perioadă lungă de latenţă, după care se dezvoltă rapid volumetric, în aproximativ săptămâni, deseori pacienţii făcând o corelaţie între o infecţie acută a căilor aeriene superioare şi debutul creşterii rapide a chistului branhial.

hpv throat nhs detoxifiere md

Se prezintă ca o masă cervicală situată pre- şi sub-sternocleidomastoidian, în treimea superioară şi medie a acestuia, în dreptul bifurcaţiei carotice. Poate fi localizat şi periangulomandibular, sau, mai rar, în treimea inferioară a muşchiului sterno-cleido-mastoidian. Chistul branhial Fig. Tegumentele acoperitoare sunt nemodificate, iar la palpare are o consistenţă moale sau fluctuenţă şi nu se mobilizează cu mişcările capului şi nici în deglutiţie.

Totuşi, deşi nu este fixat, nu se mobilizează liber, având raport intim cu carotida externă şi cea internă, insinuânduse pe sub pântecele posterior al m. Nu aderă la planul tegumentar, este nedureros, dar, atunci când se supra­ infectează, palparea acestuia este dureroasă, tegumentele au aspect destins, congestiv, pacientul prezentând semnele clinice locale şi generale ale unei supuraţii laterocervicale.

Anatomie patologică Peretele chistului branhial este gros şi format de cele mai multe ori din epiteliu pavimentos stratificat, keratinizat sau nu, alteori putând fi de tip pseudostratificat sau respirator ciliat, putând prezenta ulceraţii, atunci când a fost suprainfectat.

afte in bocca papilloma virus cancer hepatic metastatic

Un strat de ţesut limfoid circumscrie parţial sau în întregime peretele chistic, fiind adeseori organizat în adevărate centre germinative. Conţinutul chistului este un lichid tulbure, lăptos, în care se găsesc numeroase celule epiteliale descuamate. Când se suprainfectează, conţinutul devine purulent. Tratament Abordul chirurgical este cervical, printr-o incizie tegumentară orizontală, astfel încât cicatricea postoperatorie să fie afte in bocca papilloma virus întrun pliu natural al gâtului.

Extirparea chistului branhial presupune desprinderea acestuia de pachetul vasculo-nervos al gâtului, iar în porţiunea sa superioară, de peretele lateral al faringelui şi de vârful apofizei stiloide. Acest lucru este foarte dificil în cazul chisturilor branhiale supra­ infectate, care aderă la aceste structuri anatomice.

Extirpat în totalitate, chistul branhial nu recidivează Fig. Sunt citate cazuri de malignizare a chistului branhial. Totuşi se consideră că în fapt ar fi vorba despre metastaze ganglionare cu conţinut chistic, ale unor tumori maligne de la nivelul cavităţii orale sau orofaringelui, şi nu de transformarea malignă a epiteliului unui chist branhial8.

Muito mais do que documentos

Figura Aspect clinic şi intraoperator al unui chist branhial: a, b - imagine clinică; c - imagine RMN; d, e, f afte in bocca papilloma virus imagini intraoperatorii cu disecţia pe planuri şi conservarea structurilor anatomice; g - aspect macroscopic al chistului branhial extirpat; h - drenaj aspirativ şi sutură intradermică cazuistica Prof.

Bucur Chistul canalului tireoglos chistul median al gâtului Patogenie şi aspecte clinice Afte in bocca papilloma virus canalului tireoglos apar prin activarea transformării chistice a unor incluzii epiteliale afte in bocca papilloma virus restante la nivelul canalului tireoglos. Chisturile canalului tireoglos sunt localizate pe traiectul acestui canal, cel mai frecvent suprahioidian, mai rar subhioidian şi cu totul excepţional suprasternal.

Deoarece canalul tireoglos este în raport direct cu hioidul, în mod constant chisturile sunt aderente de corpul sau coarnele hioidului. Majoritatea chisturilor canalului tireoglos apar în intervalul de vârstă de ani, fiind mai rar prezente la copilul mic, iar după 30 de ani, incidenţa scade progresiv odată cu înaintarea în eye papilloma eyelid. Afectează în mod egal ambele sexe.

Este cel mai frecvent chist cervical. Adeseori pacienţii corelează creşterea rapidă în volum a acestui chist în aproximativ săptămâni cu un episod de infecţie acută a căilor respiratorii superioare, care pare a constitui factorul de activare a transformării chistice a resturilor embrionare de la nivelul canalului tireoglos9.

Chistul canalului tireoglos Fig.

Enviado por

Are dimensiuni relativ mici, sub 3 cm, putând însă ajunge la dimensiuni de 10 cm. Este rotund, bine delimitat, aderent la hioid, fapt pentru care se mobilizează în deglutiţie. Uneori, la palpare, se percepe un cordon cu traiect de la chist până în baza limbii. Atunci când se suprainfectează, devine dureros şi capătă aspectul unei supuraţii cervicale care poate fistuliza tegumentar.

Fistulele cervicale mediane asociate acestor chisturi sunt prezente într-o treime dintre cazuri şi se datorează de cele mai multe ori suprainfectării, dar pot avea drept cauză o extirpare chirurgicală incompletă în antecedente.

Compendiu-de-chirurgie-OMF-Prof-Bucur-Vol-II.pdf

Sunt situate supra- sau subhioidian, tegumentul adiacent având un aspect îngroşat, cu margini rulate spre interior, iar din orificiul fistulos afte in bocca papilloma virus elimină o secreţie sero-mucoasă limitată cantitativ Fig. Explorarea fistulei cu un cateter bont evidenţiază traiectul hpv skin rash on arms and torso osul hioid.

Rareori aceste fistule pot avea două orificii, unul tegumentar şi celălalt la nivelul foramen caecum. Sunt descrise cazuri rare de transformare malignă a epiteliului chistic. Anatomie patologică Guşa linguală constă de fapt în persistenţa ţesutului glandular tiroidian aberant în baza limbii. Trebuie menţionat faptul că nu este un chist, ci o tumoră de tip coriostom, dar având în vedere mecanismul patogenic similar, considerăm că este afte in bocca papilloma virus prezentarea sa alături de chistul canalului tireoglos.

Chisturile canalului tireoglos prezintă o membrană subţire, formată din epiteliu pseudostratificat, uneori ciliat. Peretele chistic prezintă foliculi tiroidieni, care uneori pot suferi o transformare malignă, în adenocarcinom afte in bocca papilloma virus tiroidian.

Compendiu de Chirurgie OMF Prof Bucur Vol II

Tratament Intervenţia chirurgicală constă în extirparea chistului canalului tireoglos, prin procedeul Sistrunk. Abordul este cervical, printr-o incizie orizontală disimulată într-un pliu natural al gâtului.

Deoarece are o membrană subţire, extirparea este dificilă şi există riscul perforării chistului în timpul intervenţiei. De afte in bocca papilloma virus, se recomandă de multe ori puncţionarea intraoperatorie a chistului şi îndepărtarea parţială a conţinutului, pentru a-l detensiona. Mai întâi se eliberează polui inferior al chistului, apoi se detaşează porţiunea superioară a acestuia, care se insinuează printre fibrele muşchilor milohioidieni şi hiogloşi către baza afte in bocca papilloma virus, aderând sau nu la mucoasa linguală în dreptul foramen caecum.